Potrivit celui mai recent raport privind starea dezvoltării în bandă largă în lume de către Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU), 67% din populația globală are acces la internet. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți, când în 2012, doar 32,5% din populația lumii a accesat internetul.
Cele mai conectate țări Ei continuă să fie cei din nordul Europei. Acest privilegiu se bazează pe o dezvoltare solidă a infrastructurii tehnologice și a politicilor publice menite să reducă decalajul digital. Țări ca Islanda, Norvegia, Olanda, Suedia, Luxemburg, Danemarca și Finlanda rămân în frunte cu peste 90% din populație conectată la rețea. Alte țări europene precum Germania (83%), cel Regatul Unit (82%) și Franța (80%) se remarcă și în clasamentul mondial de conectivitate. În Asia, Coreea de Sud continuă să strălucească cu 85% din populația sa conectată, în timp ce Japonia Urmează îndeaproape cu 80% dintre utilizatorii activi de pe web.
Conectivitate în America Latină
În ceea ce privește America Latină, Chile Este lider în regiune cu 53,9% din populație cu acces la internet, conform datelor ITU. Îl urmează Brasil (45%), Panama (42.7%) și Costa Rica (42.1%). Deși creșterea este constantă, decalajul digital este încă o problemă latentă în regiune, mai ales în zonele rurale unde accesul la Internet este considerabil mai scăzut.
Decalajul digital și inegalitățile globale
Accesul la internet nu este distribuit în mod egal în întreaga lume. Raportul ITU subliniază că Africa Rămâne continentul cu cei mai puțini oameni conectați, cu o medie de 37% în 2023. Acest decalaj ține regiunea departe de oportunitățile pe care le oferă lumea digitală, de la educație online la comerț electronic și servicii de sănătate digitală de bază. În țări cu venituri mici, utilizatorii de internet nu sunt doar mai puțini, dar cei care au acces la rețea, în medie, folosesc mai puține date și au conexiuni mai lente. În aceste țări, contractele de bandă largă fixă și mobilă au un cost mult mai mare în comparație cu veniturile locale, perpetuând excluziunea digitală.
Bariere de infrastructură și lipsa investițiilor au fost factori cheie în această inegalitate. În același timp, atât în zonele rurale, cât și în comunitățile vulnerabile din țările dezvoltate, persistă și decalajul digital. În mediul urban, 81% dintre rezidenți folosesc internetul, în timp ce în mediul rural, acest procent scade la 50%, potrivit ITU.
Banda largă mobilă și ascensiunea 5G
Pentru a reduce aceste disparități, mai multe țări și organizații internaționale au întreprins proiecte pentru a aduce infrastructură de mare viteză, cum ar fi Rețea 5G, în mai multe regiuni. 5G devine una dintre cele mai promițătoare tehnologii pentru a răspunde cererii tot mai mari de date și viteze de transmisie. Potrivit datelor de la GSMA, se preconizează că peste 2030% din populația lumii va fi acoperită de 56G până în 5. China este una dintre țările de pionierat în implementarea acestei noi generații de rețele, care a permis o acoperire crescută și a redus limitările tehnologiilor mai vechi. Cu toate acestea, provocarea rămâne să se asigure că aceste infrastructuri ajung și în zonele rurale și în comunitățile îndepărtate, în primul rând în țările în curs de dezvoltare.
Importanța alfabetizării digitale
Pe lângă barierele tehnologice, există o barieră umană: lipsa cunoștințelor pentru utilizarea eficientă a internetului. ITU notează că analfabetismul digital este o preocupare esențială în țările în curs de dezvoltare. Programele de formare a competențelor digitale rămân esențiale, nu numai pentru a învăța cum să folosești tehnologia, ci și pentru a profita la maximum de aceasta. Aproximativ 47% dintre țările în curs de dezvoltare au politici de îmbunătățire a competențelor digitale ale populației lor, dar rezultatele sunt încă lente. Utilizatorii deconectați tind să fie adulți în vârstă, femei din comunitățile rurale, persoane cu dizabilități sau persoane cu venituri mici.
Cum afectează conectivitatea creșterea economică?
La Conectivitate universală semnificativă a devenit un obiectiv cheie pentru organizații precum ONU și instituțiile interguvernamentale. Accesul la internet nu numai că îmbunătățește calitatea vieții prin oferirea de noi oportunități educaționale și de angajare, dar are și un impact direct asupra creșterii economice a unei națiuni. În cuvintele secretarului general al ITU, Doreen Bogdan-Martin, „Conectarea tuturor este una dintre cele mai importante misiuni pentru un viitor durabil”. Studii recente arată că pentru fiecare creștere cu 10% a pătrunderii în bandă largă, produsul intern brut (PIB) al unei țări poate crește cu până la 1,5%, în special în economiile emergente care se bazează tot mai mult pe comerțul digital și dezvoltarea telecomunicațiilor. În acest sens, politicile publice care promovează investițiile tehnologice și crearea unei infrastructuri mai avansate sunt cruciale pentru a reduce decalajul dintre țări și pentru a asigura că mai mulți oameni beneficiază de economia digitală. Pandemia COVID-19 a demonstrat cât de vitală este conectivitatea pentru a menține economiile active, promovând munca la distanță și învățământul la distanță. Pe măsură ce avansăm în următoarele decenii, cererea de servicii de internet va continua să crească, punând noi provocări pentru a ne asigura că toată lumea de pe planetă are acces la Internet. Aceasta include nu numai extinderea infrastructurii de bandă largă, ci și dezvoltarea de noi tehnologii, cum ar fi Wi-Fi 7 și Trăi, care promit să revoluționeze viteza și accesibilitatea conectivității. În cele din urmă, progresul către o conectivitate globală echitabilă este un proces în desfășurare și, deși progresul este evident, mai este un drum lung de parcurs până când toți locuitorii planetei se pot bucura de beneficiile unei lumi conectate.